Astăzi,15.05.2012, Malawi se bucură de încă o sărbătoare națională, ziua primului președinte al Malawi, Kamuzu Banda.
Hastings Kamuzu Banda (15.02.1898 - 25.11.1997) a fost liderul Malawi (înainte sub numele de Nyasaland) între anii 1963 - 1994.
Ziua de naștere oficială (și impusă în timpul lui) este pe 14.05.1906, însă acum se crede că defapt el s-a născut în 1898, pe 15 februarie. Malawi continuă să îi sărbătorească ziua pe data de 14 mai, iar pentru că anul acesta a căzut duminica, care este deja o zi de odihnă, sărbătoarea a fost mutată în ziua lucrătoare următoare.
După ce și-a primit educația în Marea Britanie, Kamuzu Banda s-a întors acasă și a început să se împotrivească colonialismului britanic și să vorbească despre independență. În 1963 a primit funția de Prim Ministru al Nyasaland, însă după doar 1 an a condus țara la independență, și a numit-o Malawi. Tot atunci, Kamuzu Banda a inaugurat primul partid politic, MCP și s-a proclamat pe sine președinte. În anul 1971, MCP l-a declarat Președinte pe viață.
Viața în Malawi în timpul lui Kamuzu Banda
- Documente de identitate pentru membrii de partid. Toți cetățenii adulți erau obligați să fie membrii ai singurului partid politic de atunci, MCP și să poarte aceste documente asupra lor tot timpul pentru a putea fi prezentate poliției la cerere. Aceste carduri erau vândute de MYP (Tinerii Pionieri ai Malawi - mișcare pro-Banda), de multe ori chiar și copiilor încă ne-născuți.
- MYP - Malawi Young Pioneers era o mișcare para-militară pro-MCP care era folosită pentru a intimida și agresa publicul. Pionierii purtau arme, conduceau operațiuni de spionaj și erau paznici ai Președintelui. Ei se asigurau că legea era aplicată și au instaurat o cultură a fricii.
- Cultul personalității. Fiecare clădire publică era obligată să aibă un tablou al Președintelui și nici un alt poster, tablou sau ceas nu avea voie să fie mai presus decât chipul său. Înaintea fiecărui film era prezentat un scurt filmuleț în care Banda saluta oamenii în timp ce imnul național era intonat. Când vizita un oraș, o trupă de femei trebuia să îl aștepte, să îl salute și să danseze pentru el. Toate aceste femei erau obligate să poarte fuste cu chipul lui.
- Cenzura. Toate filmele trebuiau să fie văzute de o comisie de cenzură și editate după caz. La fel și în librării, pagini din reviste precum TIME sau Newsweek erau tăiate sau decupate. Presa și radioul erau deasemenea strict controlate și cel mai mult serveau ca mijloace de propagandă. TV a fost interzis. Cărțile care conțineau informații cu privire la istoria țării dinaintea lui Banda au fost arse și studiul acestei perioade era descurajat.
- Codul de îmbrăcăminte. Guvernul lui a încercat să controleze strict viețile oamenilor. Banda a impus un cod de îmbrăcăminte conservativ, astfel încât femeilor nu aveau voie să li se vadă picioarele sau să poarte pantaloni. Banda a susținut că acest cod de îmbrăcăminte nu a avut scopul de a umili femeile ci de a încuraja respectul și onoarea față de ele. Pentru bărbați, părul lung și barba erau interzise. Orice bărbat putea fi luat de poliție și primi o tunsoare oricând. Sărutul în public nu era permis, la fel și filmele care conțineau scene cu săruturi.
Chiar și străinii care vizitau Malawi erau supuși acestui cod de îmbrăcăminte și conduită. În anii 1970, cei care voiau să viziteze țara erau informați cu privire la cerințele pentru a putea primi viză:
”Pasagerii de sex feminim nu li se va permite să intre în țară dacă poartă fuste scurte sau pantaloni, cu excepția cazurilor în care sunt în tranzit sau dacă se îndreaptă spre stațiuni de vacanță sau parcuri naționale. Fustele și rochiile trebuie să acopere genunchii, pentru a se comforma cu reglementările guvernamentale. Deasemenea, intrarea bărbaților ”hippie” cu părul lung sau pantaloni largi este intrezisă.”
- Problemele femeilor. În ciuda codului de îmbrăcăminte strict, Banda a apărat tot timpul drepturile femeilor, mai mult decât alți lideri africani din timpul lui. El a fondat CCAM, o organizație care se ocupa de problemele, nevoile, drepturile și oportunitățile femeilor din Malawi. Instituția le motiva pe famei să exceleze în educație dar și să fie mult mai implicate în comunitatea lor, în familii și în biserică.
- Infrastructura. În timpul lui Banda, capitala a fost mutată din Zomba în Lilongwe, în ciuda protestelor Marii Britanii. În urma acestei operațiuni, mai multe drumuri au fost construite, printre care și cel care leagă Lilongwe de Blantyre. Alte realizări au mai fost: Mount Soche Hotel, Capital Hotel și Mzuzu Hotel. Totuși, această creșere a fost stopată de problemele economice cauzate de războiul dintre Israel și Arabi din 1973.
- Bogățiile. Se crede că în timpul domniei lui, Banda a acumulat cel puțin 320 milioane dolari, bani investiți în diferite proiecte în Africa de Sud.
Banda a fost un fel de Ceaușescu din România, iubit și vorbit de bine de cei în vârsta astăzi și aproape uitat de cei tineri. După o viață și domnie lungă și foarte controversată, Banda murit la vârsta de 99 ani (sau 101 - depinde de anul nașterii) în Africa de Sud, fără să lase nici un moștenitor. Înormântarea a fost făcută cu mult fast iar în anul 2005 au început construcțiile unui mausoleu dedicat lui.
Etichete: Generale
